Nelinişte şi oboseală

Când mă urc în taxi să ajung spre casă, îmi doresc ca şoferul să tacă, să nu fi citit ceva interesant în Libertatea, să nu fi auzit o poantă tare la Radio Zu, să nu i se fi întâmplat vreo minune în ultima săptămână. Nu-mi doresc decât să fenteze oraşul, să meargă pe ruta ce mă duce mai repede acasă. Profit de drum să iau decizii, să-mi reproşez că am aşteptări prea mari, temeri ridicole ori pasiuni de râsul curcilor. Scriu mesaje şi le şterg cu o fracţiune de secundă înainte de a apăsa pe „send”. Trista realitate e că mai am chef să mă gândesc la mine doar când mă întorc seara acasă după zile ce mă obosesc, mă irită, mă fac să-mi doresc să fug în munţi să cresc veveriţe ori să pup de bucurie primul om întâlnit pe stradă.

Am 23 de ani, multe fire de păr alb, un câine, o pisică şi doi hamsteri, diplome, premii şi un vis neîmplinit de a merge la Stockholm. Am un maldăr de cărţi pe care le mai citesc dimineaţa pe la 3-4 şi câteva datorii pe care nu ştiu când o să le plătesc din cauza cărora invidiam un semn de circulaţie zilele trecute (ăla n-are nici braţe, nici suflet şi nici sânge dar nici nu se-ntreabă când îşi va plăti datoriile). Am multe nemulţumiri şi o dorinţa scrisă pe un serveţel împăturit pe care-l ţin mereu cu mine în speranţa că într-o zi, la un stop, un peştişor de aur o sa-mi bată-n geam, o să deschidă portiera şi-o să se aşeze-n coadă în dreapta mea şi-o să mă roage să-i spun repede ce vreau că trebuie să ajungă în 10 minute în altă parte.

Acum câţiva ani aveam impresia că am mulţi prieteni, că scriu bine şi că munca făcută cum trebuie o să-mi aducă fericire şi toate chestiile avute de oamenii ăia care zâmbesc frumos în revistele colorate. Mă uit şi-n jur, şi-n oglindă şi-n ochii pisicii mele şi îmi dau seama că ce-mi doresc mai mult şi mai mult e ca din neant să apară/reapară acei oameni care îşi băteau capul să mă salveze de a mea nefericire, oamenii ăia care ştiau mai bine ca mine de ce am nevoie, care nu mă abandonau după ce le spuneam prima oară să mă lase în pace…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *