Less waste

Ce trebuie să știi despre fast fashion

  • By
  • 05/06/2017
fast fashion

Ai auzit de Inditex? Dacă n-ai auzit, nu-i nimic, ai auzit cu siguranță de Zara, Pull&Bear, Massimo Dutti, Bershka ori Stradivarius. Toate aceste branduri, plus alte câteva, fac parte din portofoliul Inditex. Amancio Ortega e cofondatorul acestei companii spaniole și unul dintre cei mai bogați 4 oameni din lume. Îl scoatem fix pe el la înaintare pentru că o să te ajute să înțelegi mai multe despre fast fashion. Și o să pornim în călătoria asta în lumea colecțiilor ce se demodează în 4 săptămâni, de la o întrebare:

Cum ajungi unul dintre cei mai bogați oameni din lume vânzând haine ieftine?

Cel mai la îndemână răspuns e că vinzi foarte multe, iar Inditex are vreo 7.000 de magazine în toată lumea. Și ca să vinzi foarte multe, ai nevoie și să-i faci pe oameni să cumpere cât mai multe produse. Și e destul de simplu să faci asta când investești foarte mulți bani în marketing și în decorarea magazinelor, când îi înveți pe oameni că ar face bine să cumpere acum și nu peste o săptămână, nu de alta dar atunci hainele vor fi fost înlocuite cu altele.

Inditex nu este singura companie activă în industria fast fashion, tot acolo fac bani și H&M, C&A (branduri prezente și la noi), Topshop, Forever 21, Primark, și multe altele.

Pentru că nivelul de trai din România este scăzut, nu percepem întotdeauna cât de mici sunt prețurile hainelor din aceste magazine, dar dacă ne uităm la piețele din Statele Unite, Franța sau Marea Britanie, o să ni se pară și nouă ceva suspect. Aceste branduri pot oferi prețuri mici pentru că au optimizat ciclul de crearea a unui nou produs, fără să țină cont de impactul lor asupra mediului și asupra forței de muncă implicate în crearea hainelor.

Cum operează un brand fast fashion

Brandurile sunt și producători și retaileri.

Ei produc hainele și tot ei le vând. Nu poți cumpăra cele mai noi colecții H&M din altă parte decât din magazinele H&M ori de pe site-ul lor. Acest lucru le oferă brandurilor un control total asupra calității produselor și a costului lor.

Colecțiile sunt ținute la raft cel mult o lună.

Colecțiile toamnă/iarnă și primăvară/vară au devenit colecții 15 martie/2 aprilie, 1 mai/31 mai. Când colecțiile din magazine se succed cu o viteză atât de mare, ca simplu cumpărător, începi să înțelegi că trebui să cumperi ceva când îți place, nu după ce te-ai mai gândit câteva zile sau săptămâni. Atunci hainele care ți-au plăcut nici nu vor mai fi în magazin.

Tot procesul de fabricație, de la design la intrarea în magazin, se-ntâmplă și el în 2-4 săptămâni.

Când totul se întâmplă atât de rapid, multe branduri ajung să se inspire sau să copieze pur și simplu ideile altor designeri. Zara se lăuda cu faptul că durează cel mult 21 de zile să aducă un produs nou din prezentarea unui designer într-un magazin.

Ce-a fost la modă în mai, poate fi deja demodat în iunie.

Designerii brandurilor fast fashion se inspiră din evenimente curente, din colecțiile marilor case de modă, din ținutele vedetelor și a celebrițăților din social media, dar și din analiza datelor pe care oamenii le publică online. De multe ori, un produs care era must have într-o lună este depășit de un alt produs apărut luna viitoare. Gândește-te la produsele de mai jos (nu e chiar ce-ar purta omul de rând dar fix pentru că au fost atât de vizibile în media, e ușor să le urmărim traseul):

Când au apărut primii, site-urile de știri au scris despre ei, fashionistele i-au purtat prin oraș sau la festival, YouTuberii i-au testat. Când au apărut cei transparenți, ciclul s-a repetat, devenind unul dintre cele mai discutate produse de la momentul respectiv. Între cele două apariții nu a fost decât o lună distanță.

Hainele sunt produse în catități mari.

Brandurile pur și simplu preferă să arunce hainele care nu se vând decât să rateze să vândă hainele care au succes la public. Cum n-ar fi timp să comande și să transporte doar acele produse care zboară cel mai repede de pe rafturi, brandurile comandă din prima cantități mari.

Cumpărătorii nu știu cine și unde le-a confecționat hainele.

Pe de o parte, pe eticheta produsului este trecută țara în care s-a efectual ultimul pas din procesul tehnologic – cusutul. Pe etichete nu o să găsești informații despre locul de proveniență al materiilor prime, unde sunt vopsite, imprimate ori tricotate hainele, nici despre locul în care materialele sunt tăiate. În plus, mai e și problema fabricilor către care companiile care au contracte cu retailerii fac outsourcing. Când o comandă trebuie livrată în termen scurt, deținătorii fabricii pot trimite o parte din comandă către o altă fabrică. Retailerii nu pot verifica condițiile de muncă din fabricile despre care nu știu.

3 probleme legate de brandurile fast fashion

În primul rând, producătorii de haine și accesorii sunt unii dintre cei mai mari poluatori din lume. Fabricile care produc pentru aceste branduri (care în marea lor majoritate se află în țări din lumea a treia) poluează rezervele de apă dulce, oceanul, atmosfera și generează cantități incredibil de mari de deșeuri care ajung la groapa de gunoi. După spusele lui Maxine Bédat, co-fondator Zady, 10% din totalul emisiilor de carbon din lume provin din industria textilă, de 5 ori mai mult decât carbonul emis de toate liniile aeriene din lume. Tot ea spune că giganții fast fashion sunt de vină pentru modul în care Polyester-ul otrăvește încet-încet oceanele și pe noi. Materialul sintetic este ieftin, dar prețul pe care îl plătim cu toții pentru folosirea lui este unul imens: folosește foarte multă energie pentru a fi prelucrat (de obicei în țări din lumea a treia unde energia e obținută prin arderea combustibililor fosili), nu este biodegradabil (tot Polyesterul din lume va rămâne pe veci aici), iar la spălare lasă microparticule de plastic în apă, care ajung în oceane și în peștii pe care îi mâncăm.

Fabricile de confecții în care sunt produse hainele brandurilor fast fashion plătesc salarii foarte mici, mult mai mici decât ce-ar fi necesar pentru a le asigura lucrătorilor un trai decent. Unul din fiecare 6 oameni din lume lucrează în industria textilă, dar foarte puțini dintre ei lucrează în condiții sigure, în care să le fie protejate drepturile și sănătatea.

Cumpărăm prea multe haine, de prea proastă calitate. Pare că nu știm în ce ne stă bine și cât ar trebui să coste hainele pe care ni le cumpărăm. Hainele ieftine se rup sau decolorează repede. Hainele trendy devin greu de asortat altor lucruri și rămân în fundul dulapului până decidem să le aruncăm ori donăm după doar câteva purtări. N-ar trebui să căutăm în rafturile și pe umerașele din magazinele brandurilor fast fashion lucruri care să ne facă să ne simțim mai bine în pielea noastră.

Cum ar trebui să ne alegem hainele

  • Orice lucru nou pe care îl cumperi, ar trebui să fie de calitate. Uită-te cu atenție la cusături și tivuri înainte să iei ceva cu tine în cabina de probă.
  • Asigură-te că pleci acasă doar cu lucruri pe care chiar le vei purta des. Asta înseamnă să știi exact în ce fel de moduri vei combina lucrul pe care vrei să-l cumperi.
  • Uită-te pe etichetă și documentează-te despre condițiile muncă din industria textilă din acea țară.
  • Cumpără haine din fibre naturale, nu din Polyester.
  • Nu cumpăra mai mult de câteva perechi de jeans. În producerea lor intră foarte multă energie, se folosește foarte multă apă, și deseori sunt poluate rezerve de apă dulce.
  • Mergi la magazinele Second Hand cât mai des, ori convinge-ți prietenii să faceți schimb de haine.
  • Nu arunca hainele de care te plictisești de gunoi. Dacă mai pot fi purtate, donează-le, oferă-le cunoscuților, vinde-le online.
  • Descoperă ce stil ți se potrivește și cumpără haine în care vei arăta mereu bine.
  • Învață să-ți coși și modifici hainele sau apelează la croitori.

Poți să mergi în continuare la H&M sau oricare ar fi magazinul tău preferat, dar asigură-te că orice nou produs cumpărat este o investiție în garderoba ta și că nu risipești resurse doar pentru că așa ți-a spus vreo vedetă ori vreo campanie de marketing că ar fi trendy să faci. 😉

6 Shares

No Comments Found