gig economy srl
Gig Economy SRL

Discount de inimă albastră

Pentru a 67-a oară de când am devenit posesoare unui certificatul colorat de la Registrul Comerțului, mi-am îndemnat o clientă să lucreze cu cineva mai ieftin. N-am făcut-o ca un reproș, ci ca un om cu adevărat interesat de rezolvare unei probleme pe care un client o are. Am făcut asta după ce vreme de aproape 2 ani am dat discounturi și am păsuit clienți pentru că aveau nuntă, s-au mutat într-un sediu mai mare, au angajat oameni noi, au vrut să petreacă mai mult timp cu ăia mici decât răspunzând emailurilor de la mine, ș.a. Ce să mai, sunt un prestator de servicii mai înțelegător decât Papa… Între noi fie vorba, sunt și un pic cam bleagă, dar nu despre asta voiam să povestesc.

Îmi amintesc că am discutat la un moment dat cu un antreprenor din București despre un proiect și, deși îi dădusem un preț corect, a încercat să tot tragă de suma aia în jos. Știu că își imagina că vreau să-l fraieresc, ceea ce e, de fapt, opusul a ceea ce fac în fiecare zi. Business-ul lui era o copie a unei alte afaceri, și nu părea decât un soi de loz în plic cumpărat cu o schimbare de CAEN și un site nou. Dacă nu ai investit nimic din tine în ceva, e posibil să crezi că așa face și restul lumii. Dacă tu mizezi doar pe un preț mai mic decât al competiției, e posibil să te aștepți ca întreaga lume să funcționeze așa.

În România sunt foarte mulți oamenii care cred că într-un contract cineva fraierește pe altcineva. Am auzit și văzut lucrurile astea în orice loc am lucrat. Sunt atât de pornită împotriva ideii ăsteia că pic în extrema cealaltă: tai din fee-ul lunar pentru că a fost clientul în vacanță și n-a trimis nimic nou de lucru, ori pentru că am fost eu bolnavă și nu am lucrat câteva zile.

Orice om normal ar spune că un fee lunar trebuie plătit pur și simplu, doar nu îți vine factura mai mică de la RDS pentru că luna asta ai stat mai puțin pe net decât de obicei, dar eu m-aș simți prost să iau ceva ce știu că e mai mult decât ce merit. În plus, am ajuns să-mi cunosc clienții destul de intim cât să știu când părinții lor sunt în spital, când au pierdut un contract, când nu se simt bine și nu pot să mă prefac că lor viața nu le pune niciodată piedică pe scări.

Știu și că e ridicol să mă aștept la același tip de înțelegere din partea companiilor de la care cumpăr eu servicii (și e o listă luuuuungă), dar cumva cred că avem nevoie să fim mai deschiși către ceilalți și problemele lor în acest gig economy în care o să ne zbatem din ce în ce mai mulți dintre noi până or să ne căsăpească roboții.