Diverse

Debate

“Ne vedem duminică la ora 11. Aceeaşi moţiune”. Asta e scris într-un tabel de pe site-ul Colegiului Naţional “Mihai Viteazul” din Bucureşti. E vorba de una dintre temele de dezbatere de la clubul “Pache”. Ca sa ajungi la 11 la liceu ar trebui să pleci de-acasă pe la 10, 10:30, asta dupa ce te-ai dezmeticit bine şi ţi-ai adunat hârtiile pe care ţi-ai notat argumentele şi ţi-ai pus în rucsac studiile pe care le-ai căutat pe net sau prin biblioteci o săptămână întreagă. Pentru debaterii de la “Viteazu’” e o duminică asemeni oricărei alta.

Meet Nicoleta & Dan!
Nicoleta Lupea are 24 de ani, Dan Cristea tot atât şi sunt primii campioni mondiali la debate din România. Au reprezentat Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj atât la Campionatul European cât şi la Campionatul Mondial şi la Campionatul de la Oxford la categoria ESL (english as a second language) şi au câştigat toate cele trei competiţii. Vorbim serios? Da!
De văzut i-aţi văzut cu siguranţă la TV într-un spot din campania “Eu Pot”, argumentând pro şi contra socializării online, playback-ului şi a examenelor. De auzit despre performanţa lor, e posibil să nu. După cum spune şi Dan, România nu are o cultură a dezbaterilor aşa ca e greu să vezi o ştire despre performanţa celor doi între două bălăcăreli politice.

Dacă îi întrebi ce le-au adus titlurile de campioni mondiali la debate pe lângă respect şi faimă, or să-ţi spună că încrederea că oricând pot convinge pe cineva, dacă găsesc argumentele drepte – “e mare lucru, parcă e totul mai uşor când ai încredere.” Titlurile câştigate le-au mai adus şi o uşurare sufletească. “Au fost atâtea eforturi, atâtea frustrari acumulate din cauza lipsei de resurse, aşa un capital de pasiune şi entuziasm investit, încât, atunci cand am ridicat Cupa, a fost ca o eliberare.” spune Dan.

10.000 de ore de muncă pentru succes

Nicoleta ştie. Trofeele adunate în ultimii ani sunt dovezi palpabile. Într-un colţ uitat de lume al motorului de căutare numărul 2 din lume, adică pe tărâmul video al YouTube există un clip video de 3 minute şi 17 secunde care te face să-ţi descrunţi fruntea şi să asculţi. Nu e cu manele, nici cu vreun copil de 7 ani conducând pe contrasens. E cu un mesaj: 10.000 de ore de muncă îţi pot aduce succesul. “Citeam într-o carte că 10.000 de ore reprezintă standardul de care ai nevoie pentru a deveni performant, pentru a atinge excelenţa într-un domeniu. Şi eu chiar cred asta. În momentul în care eu am depus 10.000 de ore în dezbateri academice am reuşit să devin campioană mondială şi să fiu cea mai bună în acest domeniu” zice Nicoleta şi zice bine. Ea ne demonstreaza că nu a fost teleportată de pe o navă extraterestră direct într-o sală de dezbateri – şi ea vede nonvalorile promovate peste tot şi totuşi îndeamnă tinerii să creada în ei. Munca e secretul ei şi crede că ar trebui să fie şi al altora.

Profil de debater
Dan spune că cei care se apucă de debate sunt “liceenii care caută provocări, şi care vor să se facă auziţi”. Se bucură sincer că liceele româneşti umplu sălile atunci când se face un debate demonstrativ. Îi place mult şi că liceeni noştri cred că e cool să înveţi să vorbeşti informat şi persuasiv despre un subiect. “Mereu mi-a plăcut asta la noi; în Vest, liceenii vin la debate pentru că e în programă, pentru că e materie obligatorie. La noi, vin după-masa la debate, sacrificând din timpul lor liber. Îmi dău încredere pentru viitor.”

Dupa ce ajungi debater şi dedici mult timp dezbaterilor, apar şi întrebările din partea membrilor mai în vârstă ai familiei tale. Atunci nu va trebui să le explici doar ce e ăla un “gadget” dar şi ce e aia debate. Dan spune ca stârneşte multă nedumerire încercand o explicaţie temeinică pentru ce e aia debate când e întrebat de către oameni care fac ochii mari când aud cuvântul debate ieşid din gura cuiva. “România nu are încă, în mod clar, o cultură a dezbaterilor publice. Şi atunci folosesc mereu o remarcă facută de o prietenă de-a mea care încerca să îi explice unei alte prietene că eu nu pot veni la un Revelion din cauza unei competiţii de debate. Întrebată fiind ce e de fapt debate-ul ăsta, ea a explicat: “Ah, ştii tu, locul ăla unde merge Dan să se certe cu toţi, si după asta vine fericit acasă”.

Ca în orice altă competiţie şi în debate există mici rivalităţi, dar huiduielile şi seminţele lipsesc întotdeauna din sala în care se desfasoară o dezbatere. La nivel de studenţi nu există un circuit competiţional bine conturat, Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică având doar câteva cluburi de debate pentru studenţi iar universităţilor din ţară lipsindu-le fondurile pentru competiţii majore. Însă la nivel de elevi există şi acest circuit, ceea ce reprezintă un teren fertil pentru rivalităţi şi orgolii.. Dan îşi aminteşte că pe vremea când făcea el liceul, rivalitatea tradiţională, indiscutabilă, era Cluj – Ploieşti sşi era o rivalitate frumoasă.

În lumea mică a debatingului exista şi vedete, iar când ai o astfel de vedetă ca adversar te simţi onorat. E mai mult o cinste să joci împotriva lor decât altceva, te bucuri de respectul celorlalţi când câştigi dar trebuie să ştii şi să-ţi arăţi şi tu respectul când cel care a câştigat e altul.
După câteva luni de debating încep să apară frustrările când partenerul tău de discuţie nu înţelege că există reguli. Tot Dan spune că e greu să discuţi sau să negociezi cu cineva care răcneşte pentru a îşi impune punctul de vedere, şi nu îţi permite replica. Sau cu cineva care foloseşte violenţa verbală drept argument. Dar el susţine că şi în astfel de cazuri, un orator bun trebuie să poată să găsească pârghiile pentru a îşi atinge obiectivele. Numai că trebuie să ţină mereu minte că unele bătălii merită pierdute, şi unele discuţii nu merită purtate.

Te bagi?
Nicoleta şi Dan nu ne-au minţit, ne-au spus că e nevoie de multă muncă pentru performanţă. Acum că ţi-am stârnit curiozitatea, îţi spunem şi unde poţi să faci debating. Primul loc unde trebuie să cauţi un club de debate e site-ul ARDOR – Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică. Împărţită în mai multe organizaţii – Banat, Muntenia, Transilvania, Transilvania Disputa, Moldova şi AES, ARDOR are la nivel naţional 65 de cluburi pentru elevi şi 11 pentru studenţi. Pe lângă cluburile ARDOR, există şi unele independente în liceele şi universităţile din ţară.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *